Capitol din cartea  CULOAREA  VIEȚII  de Daniela Buruiana Aprodu

Acelaşi proces, inevitabil, de îmbătrânire se petrece şi cu partenerii noştri de viaţă.  Unii spun că procesul este mai galopant la femei decât la bărbaţi, iar alţii afirmă contrariul. Eu cred că depinde de fiecare individ în parte şi, desigur, de modul lui de viaţă.

Mulți oameni de la țară arată așa. Sunt așa-zișii asistați social…

Chiar dacă locuiesc la sat sau la oraş ( în zilele noastre nu se prea mai face diferenţa, decât în funcţie de gradul de poluare), pe unii bărbaţi îi vezi mergând gârboviţi, posaci şi trişti, cu o bască sau o şapcă trasă pe ochi. Explicaţiile sunt multiple  – de la lipsa de bani, de la supărările zilnice și până la lehamitea de viaţă.  Iar eu, în mare parte,  le dau dreptate, ţinând cont de evenimentele ce se petrec  în jurul nostru şi care ne  afectează în mod direct. N-am să mă refer aici la oamenii suferinzi, care se mişcă în spaţiul public cu dificultate şi anevoios. Mă refer doar la cei aparent sănătoşi care, din neglijenţă sau indiferenţă,  în special faţă de propria lor persoană, adoptă şi ei o vestimentaţie la fel de posomorâtă, cernită şi nedefinită,  precum cea a consoartelor lor. Nimic interesant până aici, ești  tentat sa spui. Dar când îi vezi  perechi,  tabloul devine deprimant şi te duci cu gândul la moartea  care deja le bate la uşă.

Deși nu sunt foarte bătrâne, aceste femei se îmbracă deprimant. Multe dintre ele fac asta la sugestiile preoților.

Mulţi oameni, ajunşi la o anumită vârstă, consideră că timpul lor a expirat şi că,  în general, mai ard gazul de pomană pe aici, devenind inutili atât familiei cât şi societăţii. Greşit.  Doar faptul că au realizat atâtea lucruri bune şi frumoase în viaţă, ar trebui să-i determine să se iubească mai mult pe ei înșişi, dar mai ales să se preţuiască.  Pur şi simplu pentru că merită acest lucru. Punct.

Tuturor viaţa ne-a dat pumni în cap. La unii mai mult, la alţii mai puţin.  Chiar dacă meritam sau nu, zicem noi. Dar asta nu justifică să nu mai iubeşti viaţa si mai ales să nu te mai iubeşti pe tine. Pentru că iubindu-te, le transmiţi dragoste şi celor din jurul tău.

Cum te poţi considera inutil când priveşti unii tineri ai zilelor noastre? Mulți dintre ei  fără nici o pregătire profesională, fără nici o ocupaţie, vagabondează, taie frunză la câini, toată ziua,  sau săvârşesc tot felul de infracţiuni, pe care statul este obligat să le sancţioneze. Adică, din banii noşri sunt ţinuţi prin școli de corecţie sau puşcării, pe mâncare şi întreţinere. Deşi aceşti paraziţi nu au produs nimic în viaţă decât infracţiuni.  Şi atunci se pune intrebarea firească – cine este inutil? Nici nu mai încape îndoială care este răspunsul.

Golanii stadioanelor. Fără muncă. Fără creier. Fără viitor…

Sigur, nu sunt suficiente locuri de muncă, şcolile, chiar şi cele de stat, costă prea mult, pentru posibilităţile majorităţii populaţiei, iar guvernanţii fură fără ruşine banii publici. Şi pentru că pedepsele sunt derizorii în comparaţie cu hoţiile făcute, slabe speranţe ca populaţia să beneficieze, aşa cum ar fi normal, de ajutorul şi sprijinul statului. Iar atâta timp cât vom privi indignaţi acest spectacol sinistru şi nu vom face o schimbare, măcar la nivel personal, lucrurile vor merge din rău în mai rău,iar societatea va involua . Şi tu odată cu ea,  pentru că faci parte din această lume prost croită, dar mai ales prost condusă.

Pentru că nu prea sunt convinsă că  te interesează ce se întâmplă în jurul tau şi de ce trăiești prost, măcar fă o schimbare  personală şi renunţă la cenuşiul hainelor care, de altfel, nici nu te reprezintă, aşa cum nu te reprezintă nici deputatul sau senatorul ales de tine cu multă naivitate , în circumscripţia de care aparţii. Iar dacă ai luat ţeapă o dată, de două ori , de mai multe ori, ai face bine ori să taci, ori să încerci să participi la schimbarea societăţii în care şi tu trăieşti.

Această doamnă are 73 de ani și e dovada că numărul anilor nu aduce bătrânețea.

Iar în lipsa unor posibilităţi de a te îmbrăca mai vesel, mai optimist, foloseşte mai mult alb în vestimentaţie.  Albul, pe lângă faptul că îţi va lumina chipul și îl va întineri, nu este culoarea specifică a unui partid politic.  Pentru că ai tot votat toate culorile curcubeului  şi tot în cenuşiu  eşti îmbrăcat.

Deși are 96 de ani, acest bunicuț se îmbracă tinerește. Și nici nu-i stă rău  !!!

                                                            – VA  URMA –