Capitol din cartea  CULOAREA  VIEȚII  de Daniela Buruiana Aprodu

Se fac tot felul de supoziţii referitoare la vârsta când începe procesul de îmbătrânire. În opinia mea este greşit să calculezi aşa ceva. Pentru că, aşa după cum am mai arătat, unii oameni se nasc deja bătrâni, iar alții rămân tineri, chiar şi la vârste foarte înaintate. Deci, graniţa între aceste categoriii este subtilă şi volatilă. Cu toate că acest proces de îmbătrânire este la fel de relativ ca şi perioada tinereţii, delimitarea nu poate fi precisă, oricât s-ar stradui ştiinţa s-o facă. Acest lucru ţine de fiecare individ în parte şi de încărcătura genetică transmisă de strămoşi și părinţi. De asemenea, depinde în foarte mare măsură de modul de viaţă al fiecăruia dintre  noi. Adică, de cum ne hrănim, cât de activi suntem şi mai ales de cum gândim (  acest proces, extrem de simplu, prin care emitem energii în Univers).

Cei posomorâţi şi veşnic nemulţumiţi, care  s-au târât prin viaţă, considerând- o doar o povară, pe care au fost obligaţi s-o poarte în spate, vor avea un ” sfârşit de carieră” identic modului în care au trăit. Cu siguranţă nu acelaşi final îl vor avea oamenii optimişti, veseli, care oferă dragoste celor aflaţi în preajma lor. Aceştia pot fi uşor remarcaţi, doar dacă le priveşti chipul luminos şi vesel, precum şi modul cum trăiesc viaţa, acceptând-o pur şi simplu, aşa cum este ea.

Petre Roman, un bărbat fericit, de 69 de ani. Parcă nu-ți vine să crezi că are vârsta asta !

Deşi acest proces natural de îmbătrânire fizică a organismului  (indiferent de vârstă) afectează în egală măsură  toţi oamenii( la unii mai vizibil şi chiar mai rapid decât la alţii) indiferent de religie, naţionalitate sau sex, eu am să mă refer în special la un aspect pe care l-am remarcat la femeile ajunse la o anumită vârstă. Adică, mai precis, la modul acestora de a se îmbrăca şi de a-şi îngriji corpul.

Multe semene de-ale noastre, odată cu trecerea anilor, consideră că  mai stau pe aici doar pentru a face” umbră pământului degeaba”. Astfel, în special femeile din mediul rural, îmbracă doar haine cenuşii, sumbre şi sinistre de parcă ar fi în aşteptarea celebrei „Doamne cu coasa”, care  oricînd poate veni, ca să le invite la o plimbare fără întoarcere. Deci ele trebuie să fie pregătite şi resemnate  pentru că misiunea lor pe pământ se apropie de final. La aceste haine, cernite şi sumbre, se asortează şi ceva de acoperit bine părul, cam de aceeaşi nuanţă nedefinită. Sigur că o aşa ţinută ar face ca şi dintr- o tînără de 18 ani o băbuţă, puţin sau deloc simpatică.

Cântăreața  MADONA  la 57 de ani. Arată splendid, nu-i așa ?

Sincer, nu ştiu dacă este un obicei sau o tradiţie de a se îmbrăca asa femeile de o anumită vârstă, fie că sunt văduve sau nu. Poate şi sfinţia sa, popa, le sfătuieşte să-şi pună pe ele doar haine cernite şi cenuşii, în semn de smerenie şi respect  în faţa lui Dumnezeu, care nu are altceva mai bun de făcut decât să supervizeze modul nostru de a ne îmbrăca. Deşi generaţiile mai tinere încearcă să schimbe acest obicei, din păcate, el mai dăinuie în multe localităţi.

Chiar şi dragele mele bunici, femei frumoase si veşnic zîmbitoare, după 40 de ani au trecut la „colecţia de îmbrăcăminte pentru babe”, sezonul iarnă-vară. Mereu au avut, săracele, conflicte cu mine, referitor la modul lor de a se îmbrăca. Au plecat de lângă noi convinse că aşa se cuvenea să se poarte și să se îmbrace.

Femei între 40 și 55 de ani, din satul bunicilor mei, dinspre tata. O gândire resemnată atrage o îmbătrânire prematură…

In opinia mea, acest mod de comportament umil şi resemnat, va atrage exact ceeace îti doreşti, adică accelerarea sfîrşitului vieţii pe Pământ. Universul nu rămâne niciodată dator, el dă fiecăruia după nevoi, dar mai ales după dorinţe.  Ăsta este adevărul chiar dacă ne place sau nu.

                                                              – VA  URMA –

              Capitol din cartea  CULOAREA  VIEȚII  de Daniela Buruiana Aprodu