PRIMIM CEEA CE PRODUCEM

Aşa cum v-am promis, dragi prieteni, vă voi explica, în viziunea mea, de ce s-a produs acest ultim cutremur , fenomen ce a băgat în sperieţi o mulţime de oameni. Desigur că au apărut întrebări fireşti cum ar fi: “ De ce acum acest cutremur? “ sau “Poate fi altul mai mare?”.

Răspunsurile la aceste nelinişti omeneşti nu sunt foarte greu de găsit dacă devenim conştienţi şi privim cu luciditate şi logică tot ce se întâmplă în jurul nostru.

În opinia multor oameni, care au studiat fenomenele şi catastrofele care au loc în natură, se desprinde o singură concluzie – toate sunt provocate de noi, oamenii. Sub nici o formă să ne închipuim că Dumnezeu, care ne-a creat şi ne iubeşte necondiţionat, ar vrea să ne vadă suferind, nefericiţi şi amărâţi. Nu pentru asta existăm pe acest pământ şi nu acesta este scopul creaţiei Sale. Dar probabil că vom discuta despre acest lucru cu o altă ocazie, pentru că nimic nu este întâmplător în lumea în care trăim şi în care interacţionăm cu toţii.

Aşadar, dacă am deveni conştienţi, adică prezenţi în viaţa noastră, am avea surpriza să constatăm că unii semeni de-ai noştri, voit sau nevoit, din răutate sau nepăsare, din neglijenţă sau chiar din nesimţire, au un obiectiv precis – să trăiască cît mai îndestulaţi, să acumuleze bogăţii (în general nemuncite) şi, în special, să le fie cît mai bine. Nu-i nimic rău în aceste ambiţii primitive ale unor semeni ai noştri. Pentru că, dacă stai să te gîndeşti, nu toţi oamenii au evoluat, iar unii trăiesc încă în comuna primitivă. Drama este că pentru a-şi atinge obiectivele propuse, fac tot ce pot şi ştiu ei mai bine, adică strică, alterează, poluează şi alte asemenea fapte. Scopul este unul singur – prosperitatea rasei umane, care încă mai tropăie pe acest pamânt. Puţini dintre cei pe care eu cu greu îi denumesc oameni, se mai gândesc la viitor, la familiile lor sau la copiii lor. Viitorul, în viziunea lor, este ceva relativ, iluzoriu sau chiar inutil.

În atingerea acestor scopuri “nobile”, sunt permise orice mijloace. Adică poţi sacrifica animale, nu doar pentru hrană, dar şi pentru a le expune ca trofee, a le împrumuta blana nu doar în anotimpul friguros ci pentru a etala bogăţia şi opulenţa. Alţii, lipsiţi de inhibiţii şi curajoşi pînă în fundul nădragilor, omoară animalele doar ca să simtă mirosul sîngelui acestora.

Dragi prieteni, departe de mine să vă ţin o lecţie de ecologie sau de protecţie a florei sau faunei planetei pe care locuim cu toţii. Poate unii dintre voi nici nu vor să audă sau să cunoască astfel de lucruri. Nu contează, fiecare e liber să facă şi să acţioneze aşa cum îl taie capul.

Dar pun şi eu o întrebare: Ce se întîmplă cu energia degajată de aceste fiinţe aflate în faţa unei arme care le va omorî ? Cu siguranţă că marea majoritate a oamenilor nu vrea să ştie că această energie degajată este negativă pentru că ea provine din frică (emoţie devastatoare pentru toate creaturile pământului), din groaza în faţa călăului care le ia viaţa. Mare parte din această energie negativă se scurge în pamânt şi de aici în hrana şi apa noastră. Iar o altă parte pleacă în Univers.

Adunată şi stocată o perioadă lungă de timp, această negativitate produce tot felul de disfuncţionalităţi în interiorul acestei planete vii numită Pământ. Drept urmare, apar tot felul de evenimente neplăcute care induc la rîndul lor groază şi frică. Iar aceste noi emoţii la nivel uman şi nu numai, iau drumul celorlalte. Adică, se vor perpetua la infinit, pentru că noi, de multe ori cu bună ştiinţă, din păcate, le producem.

V-aţi pus vreodată întrebarea cam în ce contexte socio-politice apar unele modificări sau dereglări ale mediului înconjurător sau ale scoarţei terestre? Desigur, ocupaţi cu supravieţuirea zilnică, mulţi oameni au alte priorităţi. Eu nu contest acest lucru, spun doar că eu mi-am pus aceste întrebări. Ajutată de cărţile unor oameni celebri, care au pus şi ei la temelia evoluţiei umane o parte din studiul şi munca lor, am aflat răspunsul, care pentru mine a fost edificator: toate aceste catastrofe, deloc naturale (aşa cum se zice) ci provocate de mintea si mâna omului, au la bază modul nostru de a ne comporta şi de a gîndi, modul nostru de a polua planeta pe care trăim , cu energii negative, care, în timp, se întorc la noi ca un boomerang.

Să luăm, ca exemplu, ultimul cutremur care a avut loc în ţară şi să ne amintim că, aproape un an de zile, Romania s-a aflat într-o stare de război, denumită campanie electorală. În această perioadă de lupte politice crâncene, în spaţiu s-au degajat energii foarte puternice, rezultate din injurii, duşmănii, acuzaţii şi foarte multă ură. Acestea şi multe altele emise sub formă de cuvinte sau gânduri deloc prietenoase, s-au transformat în energii negative care, în mare parte, s-au scurs în pământul patriei. Care pămînt al patriei, cît să mai suporte şi el ? Aşa că ne-a trimis imediat ceea ce de fapt noi am construit şi chiar am cerut prin atitudinea noastră – un cutremur,  care pe unii i-a speriat, pe alţii i-a lăsat indiferenţi, iar altora, foarte puţini la număr, ce- i drept, le-a ridicat nişte semne de întrebare.

Ştiu că unii, care vor citi aceste rânduri, îmi vor replica faptul că au o grămadă de treburi importante, cum ar fi nevoia de a consuma animale sacrificate ( evit cuvântul moarte, cum de altfel sunt) pentru a nu muri de foame, de a distruge mediul înconjurător pentru a construi drumuri sau clădiri. Sau pur şi simplu pentru că aşa vor muşchii lor, să taie păduri că doar sunt bunul întregului popor, adică al nimănui, să sece cursuri de apă pentru a nu face noroi în zonele în care îşi au reşedinţele, sau să polueze atmosfera cu emisii radioactive pentru că Universul e mare şi nu se cunoaşte. Iar alţii pentru că sunt nişte nesimţiţi.

Atunci pentru ce să ne mai mirăm că planeta ne raspunde uneori violent?

În opinia mea, există o legătură complexă şi completă între modul nostru de a ne hrăni şi cel de a gândi, a vorbi sau a acţiona.

Dacă a mânca înseamnă să te hrăneşti cu animale sacrificate, care, îti vor aduce în propriul organism o cantitate enormă de negativitate, rezultată din spaimele bietului animal în momentul morţii, a gândi şi a vorbi negativ e şi mai dăunător nouă, tuturor. Probabil că unii dintre voi ştiu că emoţia, gândul şi cuvântul sunt de fapt nişte energii în mişcare, pe care tu le trimiţi acolo unde doreşti ( doar ai liberul arbitru, nu?).

La acest lucru s-a referit şi celebra realizatoare TV, OPRAH, când, într-una din emisiunile ei, a afirmat: “Se spune că energia gândurilor şi emoţiilor pe care le emiţi în lume – atât bune cât şi rele- reprezintă exact ceea ce se întoarce întotdeauna la tine, aşadar, ai viaţa pe care TU ai creat-o”.

În concluzie, dragi prieteni, privind în jurul nostru şi conştientizând modul cum trăim şi ne comportăm unii cu alţii şi toţi cu planeta noastră, cam ce credeţi că vom primi înapoi?

Reclame
Acest articol a fost publicat în Fără categorie și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s