DEPRESIA – O AFECŢIUNE A MINŢII (1)

           Capitol din cartea  CULOAREA  VIEȚII  de Daniela Buruiana Aprodu

Deşi am mai scris despre acest subiect, voi reveni asupra lui deoarece am constatat că ocupă primele locuri de pe agenda publică, fiind dezbătut de tot felul de specialişti din diverse sfere de activitate.  Unii sunt buni cunoscători ai fenomenului, alţii îşi dau doar cu părerea, zăpăcind lumea de cap, cu tot felul de bazaconii, ridicate la rang de soluţii miraculoase şi rapide. Eu nu fac parte din nici un domeniu, eu vorbesc doar din punctul de vedere al unui om care a dus povara acestei afecţiuni ani de zile. Şi m-am vindecat atunci când am înţeles că trebuie să merg la cauza afecţiunii. Adică, să renunţ la unele vechi şi nesănătoase obiceiuri, dar mai ales să arunc afară din viaţa mea  persoane aflate în anturajul meu, care erau de fapt un balast, pe care trebuia să-l port cu mine în permanenţă. Şi orice balast, desigur, te trage la fund,  aşa cum ar face nişte greutăţi pe care ai fi obligată să le cari cu tine, oriunde te-ai duce.

  Fumatul și alcoolul sunt factori ce accentuează depresia.

Am renunţat să mai mănânc orice fel de carne şi lactate pentru că nu  mă simţeam bine după ce le consumam. Pentru că alcoolul nu fost un aliment de bază în dieta mea zilnică, a fost uşor să renunţ şi la acesta. Astfel, am eliminat  din viaţa mea agresivitatea, violenţa şi frica pe care, în mod inconştient, ca mulţi alţii,  le luam odată cu carnea  animalelor sacrificate. Dispărînd toate astea  din viaţa mea, au dispărut şi insomniile, durerile de cap sau alte afecţiuni cu care mă confruntam. În preajma mea acum sunt doar fiinţele pe care le  iubesc şi care îmi răspund cu afecţiunea lor. Să nu vă închipuiţi că procesul de vindecare al depresiei a fost uşor. Din contră, a fost dificil şi greu de identificat cauzele care îl provocau. Şi aşa cum am reuşit eu, nu văd nici un motiv să nu reuşeşti şi tu.

Alimentația vegetariană/vegană are un rol decisiv în vindecarea depresiei.

Depresia se numără printre afecţiunile cu o dezvoltare şi diversificare continuă. Este direct proporţională cu modul nostru de viaţă, raportat la viaţa comunităţii în care trăim.

Depresia este o disfuncţionalitate a fiinţei umane într-o anumită perioadă şi, în general, datorată unor factori independenţi de voinţa noastră. Aceşti factori produc unele modificări în societatea în care trăim şi pe care unii dintre noi refuză să le accepte în propria lor viaţă. Mai precis, mintea noastră le recepţionează, le clasifică şi le consideră ca nefiind bune pentru noi şi transmite corpului să opună rezistenţă, să nu le accepte. Aceste informaţii prelucrate de minte, ajung degrabă la corpul fizic. Acesta  ia de bun cam tot ce hotărăşte mintea, subordonându-se  acesteia imediat. Aşa apar primele simtome ale depresiei, cum ar fi : tristeţea, insomniile, gândurile negative, durerile de cap etc.De fapt disfuncţionalităţile apar odată cu modul de a percepe realitatea cotidiană, în comparaţie  (în contradicţie) cu dorinţele şi aspiraţiile fiecărui individ. Deşi nu tot ce îţi doreşti este benefic pentru tine. Iar dacă stai să te gândeşti bine, acesta este un mare adevăr. În urma acestui conflict între societate şi individ sau între individ şi propria lui viaţă, apare o aşa zisă sciziune interioară.  Pentru că tu eşti acum aici, dar de fapt refuzi şi vrei să fii acolo, unde nu poţi să fii. Aşa apare stresul, ca fundament pe care se dezvoltă depresia.

Viața te iubește. Alungă tristețea, fii vesel, iubește-ți viața !

Mai simplu, unele persoane refuză să accepte unele schimbări din viaţa lor, pe care le consideră rele, aducătoare de nenorociri şi drame. Aşa este, dar viaţa are cursul ei şi cu cât ne opunem, cu atât mai dur ne loveşte.  Pentru că nimeni nu a câştigat o bătălie cu viaţa, oricât de putenic te-ai considera. Tot ce poţi face este să te împrieteneşti cu ea, nicidecum să o consideri duşmanul tău, chiar dacă ai toate motivele să spui că nu te mai iubeşte. Greşit. Ea te iubeşte necondiţionat şi nu vrea decât binele tău. Chiar dacă tu nu vezi acum acest lucru.

                                                         – VA  URMA –

Acest articol a fost publicat în Fără categorie și etichetat , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la DEPRESIA – O AFECŢIUNE A MINŢII (1)

  1. adrian0602 zice:

    Reblogged this on adriandc.

    Apreciază

  2. JENICĂ zice:

    DEPRESIA SE NASTE IN CONDITIILE ESECURUILOR DE VIATĂ SI SENTIMENTALE .ESTE O BOALĂ DE SUFLET CARE SE TRATEAZĂ BINE INTR-UN MEDIU DE AFECTIUNE DIN PARTEA CELOR DIN JUR. DAR CEL MAI MULT CONTEAZĂ IMPLINIREA SENTIMENTALĂ .O SPUN DIN CUNOSTINTĂ DE CAUZĂ. NU SE VINDECĂ IN TOTALITATE SI RĂMINE UNDEVA IN UMBRA SUFLETULUI ACEA NEMULTUMIRE IN FATA VIETII SI A REALITĂTII . DEPRESIA POATE AVEA SI ALTE CAUZE . FRUSTRAREA SAU LIPSA UNEI COPILĂRII FERICITE , DORINTA DE TANDRETE SAU DE DRAGOSTE MATERNĂ. ASTFEL DEPRESIA CRESTE ASCUNSĂ SI CIND SE IVESTE PRILEJUL SE MANIFESTĂ BRUTAL ..E FOARTE PERICULOASĂ PENTRU PERSOANA COPLESITĂ ,PENTRU VIATA EI IN SPECIAL. DIN PĂCATE SEMENII NOSTRI JUDECĂ ASPRU SI IN MOD DISPRETUITOR PE CEL CĂZUT IN DEPRESIE SI ASTA ACCENTUIAZĂ MAI MULT INTENTIILE DE SUICID.

    Apreciază

Lasă un comentariu